desperare
Look at other dictionaries:
desperare — DESPERÁRE, desperări, s.f. Faptul de a despera; desperaţie. ♢ loc. adv. Cu desperare = (în mod) desperat, deznădăjduit; fig. (în legătură cu modul de a munci, de a se strădui etc. pentru ceva) din toate puterile, aprig. ♢ expr. A duce (sau a… … Dicționar Român
desperare — de·spe·rà·re v.tr. e intr. LE var. → disperare … Dizionario italiano
desperat — DESPERÁT, Ă, desperaţi, te, adj. 1. (Adesea substantivat) Ajuns la desperare; deznădăjduit. 2. (Despre manifestări sau atitudini) Care exprimă, care dovedesc desperare. 3. Care provoacă desperare; care prezintă puţine posiblităţi de scăpare;… … Dicționar Român
dezesperant — DEZESPERÁNT, Ă, dezesperanţi, te, adj. Care te duce la desperare, care te face să desperi. – Din fr. désespérant. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 dezesperánt adj. m. (sil. mf. dez ), pl. dezesperánţi; f. sg. dezesperántă … Dicționar Român
disperare — DISPERÁRE s.f. v. desperare. Trimis de LauraGellner, 12.03.2009. Sursa: DEX 98 Disperare ≠ speranţă Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime disperáre v. desperare Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DISPERÁRE … Dicționar Român
crampona — CRAMPONÁ, cramponéz, vb. I. refl. A se agăţa cu desperare de ceva sau de cineva; fig. a se ţine morţiş, scai de ceva sau de cineva, a nu voi să renunţe, a se strădui din toate puterile să păstreze ceva. – Din fr. cramponner. Trimis de… … Dicționar Român
despera — DESPERÁ, despér, vb. I. 1. intranz. A şi pierde orice speranţă, a deznădăjdui. 2. tranz. (Rar) A face pe cineva să şi piardă nădejdile, răbdarea; a exaspera. [prez. ind. şi: desperez. – var.: disperá vb. I] – Din lat. desperare. Trimis d … Dicționar Român
desperant — DESPERÁNT, Ă, desperanţi, te, adj. Care provoacă desperare; dezesperant. – Despera + suf. ant. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 desperánt adj. m., pl. desperánţi; f. sg. desperántă, pl … Dicționar Român
deznădejde — DEZNĂDÉJDE, (rar) deznădejdi, s.f. Stare sufletească extrem de apăsătoare specifică omului care nu mai are nici o nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situaţii); desperare. – Dez + nădejde. Trimis de dante, 22.10.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
desperat — hoffnungslos; defätistisch; verzagt; defaitistisch (schweiz.); verzweifelt * * * de|spe|rat auch: des|pe|rat 〈Adj.〉 verzweifelt, hoffnungslos [<lat. desperatus] * * * de|s|pe|rat <Adj.> [lat. desperatus, adj. 2. Part. von: desperare =… … Universal-Lexikon
